Doamnelor și domnilor, lăsați deoparte manualele de management de la Harvard și cursurile plictisitoare de guvernanță corporativă. În România, am descoperit „Piatra Filozofală” a economiei, iar rețeta este mai simplă decât un mic cu muștar la un miting electoral: se ia o companie profitabilă, se adaugă un praf de „aranjament politic de culise” și se condimentează cu un „nepotism tehnocrat toxic”.
Ultima minune a tehnicii politice ne vine de la Hidroelectrica, unde se pare că „Perla Coroanei” a primit un nou bijutier-șef în persoana lui Dan Plăveți. Și cine ar fi fost mai potrivit pentru a gestiona un buget de investiții astronomic, de 1,5 miliarde de euro, dacă nu omul care a demonstrat deja că poate pune „pe butuci” Complexul Energetic Oltenia? Este un talent rar, prieteni! Să lași o entitate în pragul colapsului financiar este o recomandare de CV pe care doar în politica românească o poți transforma într-o promovare la „vârful piramidei”.
Se aude prin târg că însuși președintele PNL, Ilie Bolojan, ar fi dirijorul acestui spectacol de „management corporativ” care tocmai a sărit în aer. Domnul Bolojan, cunoscut pentru rigoarea sa ardeleană, pare să fi decis că la Hidroelectrica era prea multă liniște și prea mult profit. De ce să lași lucrurile să funcționeze pe criterii de performanță, când poți să impui un personaj criticat dur pentru „managementul dezastruos” din trecut? Este, dacă vreți, o formă de artă abstractă: pictezi un viitor energetic luminos folosind culorile sumbre ale unui faliment anterior.
Miza acestui „tun politic” nu este una măruntă. Vorbim despre 1,5 miliarde de euro care așteaptă să fie investite. Și cum s-ar putea asigura „controlul clientelei de partid asupra contractelor grase” dacă la conducere s-ar afla cineva care chiar știe să facă treabă? Nu, ai nevoie de un „personaj aspru” care să știe exact cum să ignore criteriile de performanță pentru a face loc „intereselor de culise”. Este ceea ce experții numesc, cu un umor negru involuntar, „devalizarea celei mai profitabile companii a statului”.
Imaginați-vă interviul de angajare: — Domnule Plăveți, ce vă recomandă pentru Hidroelectrica? — Păi, am lăsat CE Oltenia în pragul colapsului. — Excelent! Avem aici 1,5 miliarde de euro. Credeți că puteți repeta performanța la o scară mai mare? — Cu susținerea domnului Bolojan și a partidului, cerul e limita!
Acest spectacol de „nepotism tehnocrat” aruncă în aer orice fărâmă de credibilitate a managementului de stat. Într-o lume normală, când pui pe butuci o companie, ești trimis la plimbare, nu la „Cârma Hidroelectrica”. Dar noi nu suntem într-o lume normală; suntem în România, unde eșecul este doar o etapă necesară înainte de a primi cheile de la seiful cu miliarde.
În concluzie, stimați cetățeni, puteți sta liniștiți. Energia noastră este pe mâini „bune”. Atât de bune, încât s-ar putea ca în curând să învățăm cu toții să citim la lumina lumânării, admirând de la distanță „contractele grase” care se scurg prin buzunarele clientelei de partid. Până la urmă, ce sunt 1,5 miliarde de euro între prieteni politici? Doar un mic detaliu într-un „aranjament de culise” care ne demonstrează, încă o dată, că în politica dâmbovițeană, meritocrația este doar o glumă proastă, iar nepotismul este singura energie regenerabilă care nu se epuizează niciodată.
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
