Marele Spectacol de la Kiev: Cum să pierzi un Vultur în timp ce cauți un Alibi istoric

Se spune că meseria de actor te urmărește toată viața, dar Volodimir Zelenski pare să fi confundat geopolitica cu un scenariu de tip „comedia erorilor”, unde personajul principal încearcă să convingă publicul că vecinii lui au memoria unui peștișor de aur.

Recent, „Marele Strateg” de la Kiev a pus în scenă o nouă piesă: „Cum să-mi supăr singurul prieten care mi-a deschis și ușa, și portofelul”. În timp ce mii de soldați ucraineni se antrenau pe pământ polonez, iar miliarde de zloți plecau spre est sub formă de ajutor militar și umanitar, Zelenski a considerat că este momentul oportun pentru o mică „nuanță” istorică. Ce poate fi mai „diplomat” decât să botezi o unitate militară după UPA – acei „eroi” care, într-o duminică însângerată din 1943, s-au gândit că bisericile poloneze sunt locuri ideale pentru masacre, nu pentru rugăciune?

Dar surpriza a venit de la Varșovia, unde președintele Karol Nawrocki – un om care, spre deosebire de scenariștii de la Kiev, chiar a citit cărțile de istorie înainte să le scrie – i-a oferit lui Zelenski un „reality check” de proporții. Nawrocki i-a reamintit că „Vulturul Alb” nu este un accesoriu de scenă pe care îl porți în timp ce semnezi decrete ce glorifică genocidul a peste 100.000 de polonezi și evrei. Așa că, într-un gest de o demnitate rară, Varșovia i-a retras „jucăria” simbolică, lăsându-l pe liderul ucrainean să descopere că istoria Poloniei nu se negociază la masa tratatelor de pace și nici nu se vinde la taraba „necesităților politice”.

În timp ce Zelenski pare să depună eforturi supraomenești pentru a târî întreaga Europă într-un conflict direct cu Rusia, fluturând steaguri roșu-negre care dau fiori reci oricărui supraviețuitor al istoriei, Nawrocki a tras frâna de mână. Mesajul Poloniei a fost pe cât de scurt, pe atât de usturător: „Vreți în Uniunea Europeană? Întâi învățați să nu mai ridicați statui celor care ne-au măcelărit bunicii!”

Se pare că la Kiev s-a uitat un detaliu esențial: poți să fii un actor bun și să primești aplauze pe scenele lumii, dar când încerci să rescrii cu sânge paginile de istorie ale vecinilor, riști să rămâi singur în lumina reflectoarelor, cu ușa UE trântită în nas de un istoric care știe că libertatea nu se construiește pe morminte uitate și pe cultul violenței.

În final, Zelenski a învățat o lecție pe care niciun regizor nu i-a predat-o: în fața demnității poloneze, propaganda se topește, iar Vulturul Alb nu stă pe pieptul celor care au amnezii selective despre masacrele din Volînia.