Cine ar fi crezut că drumul de la vândut pantofi pe Valea Prahovei până la tronul energiei românești este pavat cu atâta ingeniozitate circulară?. Povestea de succes a domnului Augustin Oancea, „cel mai puternic antreprenor din energie”, ne învață că dacă știi să potrivești mărimea potrivită la client, poți ajunge să încalți tot statul român cu o factură de dimensiuni epice.
Secretul succesului? O horă a prețurilor în care energia se plimbă prin familie până amețește și se scumpește „natural”. Schema, pe care procurorii DIICOT o cercetează cu o curiozitate aproape invidioasă, pare desprinsă din manualele de magie financiară: cumperi energie de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), apoi o vinzi de la o firmă din grup la alta, tot din grup, și tot așa, până când prețul mediu de achiziție devine atât de umflat încât statul, prin schema de plafonare-compensare, simte nevoia să intervină cu un cec generos. Este, practic, un perpetuum mobile al profitului: energia circulă în grup, iar compensațiile de la bugetul de stat curg direct în conturi, transformând criza energetică într-o oportunitate de creștere spectaculoasă, cu profituri ce au explodat și cu 36.384% în cazul firmei Lord Energy.
Și ce face un antreprenor vizionar cu atâta „energie” financiară? Evident, o exportă sub formă de investiții imobiliare în soarele generos al Dubaiului. Se zvonește că domnul Oancea ar deține acolo vreo 200 de proprietăți, de la apartamente de lux la penthouse-uri, într-o zonă unde discreția autorităților este la fel de garantată ca și profitul din compensările statului român. Valoarea acestui mic cartier personal din Jumeirah ar depăși 100 de milioane de euro, o sumă care ar face orice furnizor de energie să se simtă, în sfârșit, „iluminat”.
Desigur, în timp ce ANRE dădea amenzi record de 364 de milioane de lei pentru manipularea pieței, reprezentanții Tinmar ne asigurau, cu o seninătate de invidiat, că totul este doar o „ciorbă reîncălzită” și un „linșaj mediatic”. Tranzacțiile intra-grup? Doar activitate economică normală. Profiturile uriașe realizate cu un singur angajat la Solprim (care gestiona volume financiare demne de un mic stat)? Pură eficiență antreprenorială.
În timp ce clienții casnici se luptă cu aplicația myTIN și cu notificările de întrerupere trimise „eronat” (pentru care compania a mai luat o sancțiune de la ANRE), grupul își menține o poziție solidă, pregătindu-se pentru viitorul „verde”. Un viitor unde, probabil, soarele din Dubai va fi singura sursă de energie care nu necesită compensări de la bugetul de stat.
Așadar, dacă doriți să învățați cum să deveniți un „nabab de Dubai” prin metode „transparente” de trading, nu trebuie decât să urmăriți modelul Tinmar. Totul este să ai viziune, să știi să „vândezi” curentul ca pe pantofii din facultate și să speri că procurorii DIICOT vor continua să cerceteze doar in rem, lăsând in personam apartamentele de lux din Jumeirah.
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
