În glorioasele săli ale Parlamentului României, acolo unde s-au scris istorii și s-au dărâmat destine, am asistat recent la o premieră mondială care ar face Silicon Valley-ul să pălească de invidie. Nu, nu este vorba despre o reformă curriculară care să scoată elevii din analfabetism funcțional, ci despre transformarea audierilor ministeriale într-o sesiune de „copy-paste” cosmic. Protagonista? Doamna Monica Anisie, sau mai bine zis, avatarul său pământean, conectat direct la marea conștiință digitală a ChatGPT-ului.
Să ne imaginăm tabloul, așa cum reiese din „scandalul tehnologic” semnalat în comisia de specialitate: parlamentarii, cu o „bună-credință” ce frizează naivitatea, pun întrebări despre viitorul școlii românești. Ei caută viziune, strategii, poate chiar o urmă de competență umană. De cealaltă parte a mesei, însă, asistăm la un spectacol de magie neagră digitală. Doamna ministru nu răspunde din memorie, căci memoria e un concept analogic depășit, ci așteaptă ca echipa sa de „tehnicieni” să facă ceea ce știe mai bine: să bată darabana în taste.
Mecanismul este de o eleganță diabolică. În timp ce deputații și senatorii vorbesc, o armată de scribi digitali notează în timp real fiecare silabă și o trimit cu viteza luminii în „Cloud”. Acolo, „marele ChatGPT”, acest oracol modern care nu are nevoie de pensie specială, procesează dilemele educației românești și scuipă înapoi răspunsuri gata ambalate, lucioase și complet goale de conținut asumat. Este, practic, o „păcălire a unor proceduri parlamentare” dusă la rang de artă plastică.
Ce ironie sublimă! Ministrul Educației, adică persoana care ar trebui să vegheze ca elevii să nu copieze la examene, este acuzat că folosește „copiuțe” de ultimă generație chiar în fața forului suprem al democrației. Dacă elevul de la liceul tehnologic este dat afară din BAC pentru un telefon în buzunar, doamna Anisie pare să fi instalat un întreg server sub masa de audieri. Mesajul pentru tânăra generație este clar: „Nu învățați, dragi copii, doar asigurați-vă că aveți semnal bun la 5G și un consilier care tastează repede!”
Vorbitorul din surse punctează cu o ironie amară că am ajuns într-un „jos caz”. Într-adevăr, de ce să mai pierdem timpul cu oameni? Data viitoare, propunerea este logică: „chemăm la audieri pe ChatGPT direct”. Ar fi mult mai onest. Am economisi salariul de ministru, cheltuielile de protocol și am scăpa de privirea aceea pierdută care caută cu disperare cursorul pe ecranul invizibil al conștiinței.
Mai mult, se pare că această „batjocorire a unor instituții” nu este un accident, ci o strategie de stat, inspirată probabil din oglinda domnului Ciucă și a celebrului său consilier virtual „Ion”. Am ajuns la nivelul de performanță în care miniștrii vorbesc cu roboții, roboții le răspund parlamentarilor, iar poporul privește uluit la acest „teatru de păpuși digital” unde sforile au fost înlocuite de conexiuni prin fibră optică.
Este cu adevărat „dezamăgitor” să vezi cum un minister atât de vital se transformă într-o interfață pentru un algoritm. Dacă educația este „păcălită” chiar de la vârf, ce pretenții să mai avem de la restul sistemului? Doamna Anisie ne-a demonstrat că în România „educată”, inteligența naturală a fost scoasă la pensie, fiind considerată probabil prea lentă și mult prea critică. În locul ei, avem un „Cloud” plin de promisiuni generate automat, unde nicio întrebare nu rămâne fără răspuns, chiar dacă răspunsul nu aparține celui care îl rostește.
În concluzie, dacă data viitoare vedeți pe ușa Ministerului Educației un semn cu „Se caută prompt-engineer”, să nu vă mirați. Doamna Anisie nu are nevoie de profesori, ci de tehnicieni care să trimită întrebările în cloud. Până atunci, să sperăm că nu cade serverul, căci altfel, ministerul riscă să rămână mut – o stare care, paradoxal, s-ar putea să fie mult mai utilă educației românești decât orice răspuns servit de ChatGPT.
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
