Monitorul Călător și Arta „Combinației” pe Măsea: Cum să fii Medic cu Dotări de Împrumut

Bine ați venit în paradisul stomatologic autohton, locul unde jurământul lui Hipocrate a fost tradus prin „jur că mă descurc, boss”. Dacă credeați că doar primarii de la țară sunt maeștrii asfaltărilor fictive, aflați că mii de dentiști au ridicat „hârciogăreala” la rang de artă medicală, transformând cabinetele în adevărate decoruri de teatru pentru inspectorii naivi.

Schema „Cupa de Zahăr” varianta medicală

Rețeta succesului e mai simplă decât o extracție de lapte: ai nevoie de autorizație, dar n-ai chef să dai banii pe monitoare sau aparate de anestezie? Nicio problemă! Te bazezi pe solidaritatea de breaslă. „Împrumută-mi și mie monitorul ăla sclipitor până pleacă controlul, că ți-l dau înapoi cu un plin de benzină”, pare să fi fost deviza multor „specialiști”.

Astfel, aparatura medicală a devenit un fel de navetist profesionist. Monitorul stătea frumos pe raft la tine, inspectorul venea, vedea, bifa fericit în hârțoage că totul e „conform”, iar după ce se închidea ușa, aparatul își lua rămas bun și pleca înapoi la proprietarul de drept. Magie curată! Cabinetul rămânea autorizat, dar dotat doar cu bune intenții și eventual o freză din epoca de aur.

Când realitatea bate „combinația”

Din păcate, spectacolul s-a terminat brusc și tragic atunci când un copil a murit pe scaunul de stomatologie, demonstrând că monitoarele „în tranzit” nu pot salva vieți. Abia atunci s-a trezit sistemul din somnul cel de moarte și a pornit marea vânătoare de „hârciogi” cu diplomă.

Rezultatul? Un maraton de 54.000 de controale în doar patru luni, de ziceai că inspectorii au descoperit brusc plăcerea de a verifica plombe. Bilanțul este demn de o comedie neagră: amenzi de aproape 9 milioane de lei și vreo 40 de cabinete închise pentru că, probabil, n-au mai avut de unde să împrumute la timp recuzita medicală.

Adio, hârciogăreală (teoretic)

Acum, statul s-a gândit să fie „rău” și a introdus o regulă revoluționară pentru România: dacă zici că ai aparat, trebuie să arăți și factura că e al tău. Incredibil, nu-i așa? Să dovedești că ești proprietarul echipamentului pe care îl folosești pentru a adormi oameni!

S-a ajuns aici pentru că „s-a permis”, spun oficialii, într-un moment de sinceritate rară. Ani de zile s-au închis ochii, s-a practicat sportul național al „bifatului” pe fugă, până când realitatea a lovit cu pumnul în masă. Rămâne de văzut dacă această atitudine de control va continua sau dacă, după ce trece valul, monitoarele vor începe din nou să călătorească vesel de la un cabinet la altul, sub privirile îngăduitoare ale celor plătiți să ne păzească sănătatea, nu „combinațiile”.

Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare, deși cifrele de 54.000 de controale și practica „împrumutului” de aparatură sunt, din păcate, cât se poate de reale conform surselor.