googlef893e3fb2a08313f.html
Acasă Funny Augustin cel Norocos: Cum să devii „Săgeata de Aur” a Energiei Românești

Augustin cel Norocos: Cum să devii „Săgeata de Aur” a Energiei Românești

0
105
Wind turbines at sunset on hills and in a wheat field under orange sky
Wind turbines stand tall at sunset over hills and wheat fields.

În România, succesul nu vine din muncă asiduă, ci din „noroc”. Iar dacă există un campion mondial la categoria „noroc chior” cu voltaj ridicat, acesta este, fără îndoială, Augustin Oancea, patronul de la Tinmar Energy. Într-o țară unde restul muritorilor se curentază când ating factura, domnul Oancea a reușit performanța de a transforma energia într-un elixir al tinereții financiare, devenind noul „băiat deștept” al unui sistem care pare să fi schimbat doar actorii, nu și scenariul,.

Saltul de la „Gândește-te” la „Miliarde”

Dacă în 2015 Tinmar abia dacă „pâlpâia” cu o cifră de afaceri de 42 de milioane de euro, anul 2016 a adus un miracol demn de Moaștele de la Maglavit: cifra de afaceri a explodat la jumătate de miliard de euro. Cum se întâmplă asta? Simplu: cu „undă verde” de la băieții grai din sistem. Într-o piață volatilă unde alții intră în insolvență de cum bate vântul (vezi cazul Getica 95, care a încercat să rămână independentă și a fost imediat „curentată”), Tinmar plutește pe un nor de prosperitate susținut de „umbrele” groase,.

Se spune că în trading-ul de energie îți trebuie nervi de oțel, dar sursele sugerează că mai degrabă îți trebuie un activ esențial: protecția unor „stele” din servicii. Fără acest scut invizibil, ești „mort, împachetat”. Augustin Oancea pare să fi înțeles perfect această lecție de fizică cuantică politică, devenind, conform gurilor rele, o veritabilă „săgeată” pentru băieți extrem de puternici din așa-numitul stat paralel.

Norocul subit de la masa statului

În 2021, în plină criză energetică mondială, când toată lumea se plângea, la Tinmar a plouat cu aur. Compania a avut „norocul subit” să primească aproape un sfert de miliard de euro doar din licitații publice. De la universități și spitale, până la unități militare și ministere, tot statul român s-a înghesuit să cumpere energie de la domnul Oancea. A fost un efort colectiv, ca și cum cineva ar fi dat un semnal discret: „Cumpărați de la Tinmar, că e curent de calitate superioară!”. Practic, statul i-a servit pe tavă echivalentul a jumătate din cifra de afaceri pe un an întreg.

Un palmares de „coincidențe” penale

Dar viața de miliardar norocos nu e lipsită de mici „deranjamente”. Numele lui Oancea a apărut prin dosare DIICOT alături de ilustre figuri precum Cristi Borcea, în povești despre evaziune fiscală și spălare de bani la Rompetrol. A mai fost și o amendă „modestă” de 15 milioane de lei de la Consiliul Concurenței pentru un cartel al carburanților,. Și, ca tabloul să fie complet, l-am găsit menționat și în dosarul „Motorina”, alături de Sorin Blejnar. Dar ce înseamnă aceste mici pete pe o cravată de mătase? Doar praf în ochi pentru popor, în timp ce afacerile duduie sub protecția divină a serviciilor.

De la Watt la Grâu

Augustin Oancea nu s-a mulțumit doar să ne lumineze casele, ci a vrut să ne dea și pâinea cea de toate zilele. După căderea lui Ioan Niculae, Tinmar a devenit administratorul celei mai mari suprafețe de teren agricol în arendă de la stat. Este un exemplu de versatilitate: dacă se ia curentul, domnul Oancea trece la plug. Ocupă locul doi pe țară la suprafețe luate de la ADS, semn că „protecția” se extinde și asupra solului, nu doar asupra cablurilor.

Concluzie: Atenție la „Trăsnet”

Povestea lui Augustin Oancea și a imperiului Tinmar este o pildă modernă despre cum poți reuși în România dacă ești „sclavul” potrivit,. Totuși, istoria ne învață că băieții din „statul paralel” pot fi capricioși. Astăzi ești promovat ca un geniu al economiei, iar mâine poți fi „curentat” dacă începi să crezi că ești mai important decât cei care ți-au ținut umbrela,.

Până atunci, să ridicăm un pahar (la lumina becului Tinmar) pentru Augustin cel Norocos, antreprenorul care ne-a arătat că, în energie, cel mai bun conductor nu este cuprul, ci conexiunea directă cu cine trebuie,. Atenție însă: când „norocul” este alimentat de servicii, siguranțele se pot arde oricând.


Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.