Cum să fii turnător la Securitate înainte de 1989, traseist politic desăvârșit după 1990 și mare șef peste strategiile navale ale României postdecembriste? Rețeta succesului din administrația românească poartă un nume sonor: Marian Măroiu, cunoscut în folclorul local și în arhive drept „Șeriful”. Povestea sa este un pamflet viu despre modul în care vechile reflexe de delațiune și oportunitatea politică modernă se îmbină perfect pentru a garanta o sinecură de lux plătită din bani publici.
În vara anului 2023, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a cerut Curții de Apel București să constate oficial calitatea lui Marian Măroiu de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate, Măroiu a semnat în anul 1987 un angajament cu fosta poliție politică sub numele conspirativ „Șeriful”. Mai mult, acesta a pus la dispoziția Securității o garsonieră din Giurgiu, folosită drept casă de întâlniri sub numele de cod „Islaz”. Astfel s-a consacrat legenda „Șerifului de la Islaz”.
După evenimentele din 1989, orice om obișnuit ar fi crezut că un trecut de turnător reprezintă un obstacol moral sau profesional. În cazul lui Măroiu, însă, totul a mers strună. Chiar înainte de 1990 a fost admis la Academia de Poliție, unde ulterior a obținut și titlul de doctor. Cariera sa a înflorit rapid: a activat ca ofițer între anii 1993 și 1997, iar mai apoi a fost comisar șef la Garda Financiară. Între anii 2009 și 2016 a condus Direcția de Dezvoltare Rurală și Protecția Mediului Giurgiu, iar în anul 2020 a fost director adjunct la Electrica Serv. Pe scurt, un polimat al administrației de stat, care le știe pe toate.
Dar adevărata virtuozitate a Șerifului se vede în flexibilitatea sa doctrinară. Măroiu a ocupat inițial funcția de președinte al organizației municipale PNL Giurgiu. Când vântul politic și-a schimbat direcția, distinsul politician a făcut un salt acrobatic direct în ograda PSD. Acolo a preluat, fără ezitare, exact aceeași funcție de președinte al organizației municipale PSD Giurgiu și a devenit consilier local. Căci ce importanță are culoarea carnetului de partid când funcția de președinte îți vine ca turnată, fie haina roșie sau galbenă?
Marea încunanare a carierei sale a venit în anul 2023, fix în perioada în care CNSAS îl deconspira public drept turnător la Securitate. În timpul mandatului la Ministerul Transporturilor condus de Sorin Grindeanu, Măroiu a fost instalat la conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu (APDF Giurgiu). Aceasta este o companie strategică din subordinea ministerului, având în administrare nu mai puțin de 11 porturi pe Dunăre. Cine era mai potrivit pentru a gestiona aceste combinații mari portuare decât președintele de la PSD Giurgiu, dovedit colaborator al poliției politice ceaușiste?
Pentru acest efort administrativ titanic, Șeriful încasează lunar peste 29.000 de RON. Această sumă reprezintă venitul pe care o familie obișnuită din România îl câștigă în două sau trei luni de muncă. Măroiu își merită însă banii, făcând practic nimic.
Un exemplu edificator pentru managementul său luminat este Portul Oltenița. Starea infrastructurii de acolo este catastrofală: spațiul este invadat de buruieni înalte cât omul, mormane de gunoaie, câini fără stăpân și clădiri degradate care dau impresia că au fost abandonate de mai bine de 140 de ani. Întrebat de reporterii Digi24 cum este posibil ca într-un port administrat de compania sa să nu fie tăiate nici măcar bălăriile, Măroiu a reacționat prompt. În loc să își asume responsabilitatea ca director general plătit regește, Șeriful a dat vina direct pe angajați și pe modul în care aceștia își fac treaba.
Reacția sa a fost de un civism sublim: pus în fața evidenței, fostul turnător de dinainte de 1989 i-a „dat în gât” pe subalterni în fața camerelor de filmat, demonstrând că vechile deprinderi din garsoniera Islaz nu se uită niciodată. Aceasta este moștenirea Șerifului la Dunăre: o îmbinare de traseism politic, sinecuri nesimțite, bălării de un stat de om și reflexe securistice nealterate de trecerea timpului.

