Sighișoara, oraș medieval, este martorul unui scenariu incredibil: o stradă care există doar pe hârtie, o lucrare construită pe alt teren și un teren agricol transformat peste noapte în investiție publică. În centrul acestei situații: primarul Iulian Sîrbu și o administrație care pare să facă legea după bunul plac.
*HCL-ul care nu se potrivește cu terenul
Pe 30 iunie 2022, Consiliul Local aprobă *HCL nr. 144/2022*, pentru „Extindere Strada Magnoliei”. Decizie clară, fără loc de interpretări.
Doar că, în teren, lucrările nu se află pe strada aprobată. Sunt executate pe Aleea Panseluțelor, iar între cele două există o arteră complet separată – Aleea Margaretelor. Este imposibil să fie o eroare. Este imposibil să fie un accident. Este exact locul unde documentele și realitatea se contrazic flagrant.
Teren arabil „transformat” peste noapte
Situația devine și mai gravă când verificăm cadastrul. Terenul pe care s-a realizat lucrarea este înregistrat ca teren agricol, nu drum public. Nu există documentație pentru schimbarea categoriei de folosință. Nu există dovezi că terenul ar fi intrat în domeniul public.
Practic, administrația a tratat un teren agricol ca infrastructură publică. Fără acte. Fără autorizații. Fără nicio explicație.
Și totuși, lucrarea este „finalizată”. Banii publici au fost cheltuiți, iar cetățenii au dreptul să știe pentru ce.
O lucrare care ignoră legea, dar se face în fața tuturor
Într-o administrație normală, un asemenea derapaj ar fi fost oprit imediat. La Sighișoara, a trecut prin toate etapele: aprobare, execuție, eventuale plăți – și nimeni nu a observat că lucrarea nu se află unde trebuie. Sau poate toată lumea a observat și a mers mai departe.
Actele indică un loc, terenul spune altul. Realitatea juridică nu se potrivește cu niciuna dintre ele. Această discrepanță nu este doar o neatenție: este un precedent extrem de periculos pentru modul în care se pot face investițiile publice în oraș.
Întrebări fără răspuns și tăcere totală
Primarul Iulian Sîrbu, omul care răspunde de administrație, de legalitatea cheltuirii banilor și de controlul lucrărilor, nu a oferit explicații publice.
Întrebările stau în aer:
- Cine a decis mutarea lucrării?
- Cine a verificat legalitatea terenului?
- Cine a aprobat cheltuirea banilor publici pentru o lucrare care nu corespunde actului oficial?
Până la răspunsuri clare, tăcerea administrației ridică semne mari de întrebare despre integritatea și transparența cheltuirii fondurilor publice.
Banii publici pierduți între hârtie și teren
Dacă lucrarea nu corespunde actului oficial, atunci unde au fost cheltuiți banii publici? Pentru strada din acte sau pentru lucrarea din teren?
Cetățenii au dreptul să știe. Și au nevoie de răspunsuri. Pentru că aici nu mai este vorba despre o eroare birocratică, ci despre responsabilitatea publică și modul în care administrația tratează banii comunității.
Un precedent extrem de periculos
Sighișoara arată acum că:
- poți aproba o investiție într-un loc,
- poți executa în altul,
- poți folosi documentele pentru a crea aparența legalității.
Dacă acest mecanism trece neobservat, fiecare lucrare publică poate fi reinterpretată după bunul plac al administrației.
Concluzie
Strada Magnoliei există doar pe hârtie. Lucrarea există în teren. Terenul agricol a fost transformat în infrastructură publică. Banii au fost cheltuiți. Explicațiile lipsesc.
La Sighișoara, legea pare să fie opțională, iar responsabilitatea publică este, cel puțin deocamdată, o noțiune care nu contează.
Cetățenii trebuie să ceară răspunsuri, pentru că adevărul nu poate fi ascuns între hârtii și asfalt.
