Record Mondial la Sibiu: Când dragostea pentru școală trece prin 103 falsuri semnate cu „drag și spor”

0
10

Se spune că educația este temelia unei societăți sănătoase, dar la Sibiu, această temelie pare să fi fost turnată cu un ciment special, marca „EPPO”, întărit cu nu mai puțin de 103 semnături false. Într-o țară în care elevii se plâng de greutatea ghiozdanelor, un politician român a decis să le arate ce înseamnă cu adevărat greutatea birocrației duse la rang de artă penală.

Cazul europarlamentarului Vlad Gheorghe nu este doar o simplă știre de la ora cinci; este o epopee a „sacrificiului” personal pe altarul fondurilor europene. Să semnezi peste o sută de documente false pentru modernizarea școlilor nu este o muncă pentru cei slabi de înger. Este nevoie de o rezistență fizică de invidiat a încheieturii mâinii și de o creativitate care ar face orice scriitor de ficțiune să crape de invidie. Practic, vorbim despre un veritabil record de „ilegalități birocratice” comise în numele viitorului patriei.

Arta de a deconta „din dragoste”

Procurorii conduși de Laura Codruța Kövesi, probabil niște oameni fără simț artistic, au numit această performanță „fraudă cu fonduri europene în formă continuată”. Dar noi, spirite mai sensibile, am putea să o numim „exces de zel pedagogic”. Cum altfel să interpretezi dorința arzătoare a unui demnitar de a moderniza școlile, încât să ajungă să „orchestreze” un munte de înscrisuri fictive?

Parchetul European a intervenit însă brutal în acest idilic peisaj administrativ. Se pare că în viziunea lor, „modernizarea unităților școlare” nu ar trebui să înceapă cu modernizarea metodelor de falsificare a actelor. Când probele au devenit „imbatabile”, politicianul nostru a fost pus în fața unei alegeri demne de o tragedie greacă: ori își vede întreaga avere sub sechestru, ori devine propriul său sponsor.

Mecenatul de nevoie: Un precedent istoric

Într-un gest de o „generozitate” fără margini, Vlad Gheorghe a decis să returneze integral prejudiciul din propriul buzunar. Este, probabil, prima dată în istoria postdecembristă când un politician român aplică conceptul de „self-checkout” la capitolul infracțiuni. A plăti pentru propriile greșeli nu din spirit civic, ci pentru a salva restul averii de la ghearele statului, reprezintă o formă de pragmatism care merită studiată în manualele de economie politică.

Acest „precedent istoric” ne arată că, în sfârșit, am ajuns la nivelul european la care visam: demnitarii de top își decontează personal conturile propriilor ilegalități. Este o formă inedită de parteneriat public-privat: politicianul fraudează publicul, iar când este prins, devine entitate privată care sponsorizează bugetul UE pentru a nu rămâne fără casă și masă.

Lecția de educație civică

Dacă tot vorbeam despre școli, ce lecție mai bună ar putea primi elevii din Sibiu decât aceasta? Ei învață la orele de educație civică despre statul de drept, în timp ce la nivel înalt se predă „cursul intensiv de 103 falsuri și uz de fals”. Este un model de urmat pentru orice tânăr care dorește să facă carieră în administrație: muncește mult, semnează tot (chiar dacă nu e adevărat) și, dacă te prinde „Doamna de Fier” de la EPPO, ai grijă să ai destui bani în contul de economii pentru a acoperi „greșeala”.

Cazul de la Sibiu rămâne un „record absolut halucinant de corupție administrativă”. Este un record care pune județul pe harta mare a ilegalităților, eclipsând chiar și celebrele realizări culturale ale zonei. Cine are nevoie de teatru sau muzee când poți urmări o piesă de teatru absurd în care un europarlamentar se luptă cu mii de pagini de dosar penal pentru a dovedi cât de mult „iubește școala”?

În concluzie, povestea lui Vlad Gheorghe este despre devotament. Devotamentul de a nu lăsa nicio unitate școlară fără o urmă de fals în acte și devotamentul de a-ți păstra averea intactă, chiar dacă asta înseamnă să devii cel mai mare donator involuntar al Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă acest model de „plată directă a păcatelor” va deveni o modă printre politicieni. Până atunci, Sibiul poate sta mândru: are un record greu de egalat și un politician care, în felul său unic, a înțeles că educația costă. Uneori, costă exact cât toată frauda pe care ai încercat să o ascunzi sub preșul birocratic.


Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.