Jaful din Grădina Orașului: 3 Milioane de Euro pentru „Iarbă și Floricele” în Pantelimon

În timp ce marile metropole europene se chinuie să optimizeze bugetele pentru dezvoltare, în orașul Pantelimon, banul public pare să crească în copaci – sau mai bine zis, în spațiile verzi gestionate de apropiații primarului Marian Ivan. O analiză a contractelor recente scoate la iveală o hemoragie financiară greu de justificat: peste 3 milioane de euro cheltuite în doar șase luni pentru întreținerea spațiilor verzi.

Cifra exactă, 3.047.000 de euro, este una care ar face gelos orice primar de sector din București. Această sumă exorbitantă a fost alocată în anul 2024, chiar înainte de campania electorală, într-un moment în care Marian Ivan părea nesigur de susținerea politică viitoare. Graba cu care s-au semnat aceste acte sugerează o încercare disperată de a securiza fonduri înainte de un posibil schimb de putere.

Beneficiarul acestui contract generos este societatea DSA Dinamic Creativ. În spatele acestui nume se află familia fostului viceprimar David Dumitru (decedat). Firma este deținută de fratele acestuia, David Lucian, și de fiica sa, David Alina Andreea. Deși aceștia au încercat să se retragă din acționariat pentru a șterge urmele odată ce neregulile au devenit publice, legăturile lor cu vârful primăriei rămân de netăgăduit. Mai mult, sursele vorbesc despre un „parandărăt” masiv, sugerând că din cele 3 milioane de euro, un milion ar fi reprezentat comisioane ilegale.

Dar „generozitatea” primarului Ivan nu se oprește la spațiile verzi. O altă figură centrală în această caracatiță a contractelor este Cazacu Alexandru, nimeni altul decât cumnatul unui consilier local. Acesta a primit contracte constante pentru închirierea de utilaje și, mai ales, pentru servicii de deszăpezire. Modul în care au fost calculate aceste costuri în trecut ridică semne mari de întrebare asupra onestității administrației: ani la rând, deszăpezirea a costat Pantelimonul 200.000 de euro pe an. În mod miraculos, după ce aceste informații au început să fie verificate și expuse public, costul a scăzut brusc anul trecut la doar 25.000 de euro.

Această prăpastie de 175.000 de euro între costul „tradițional” și cel real demonstrează cât de ușor se pot scurge banii cetățenilor către buzunarele „cumnatului” de serviciu. Pantelimonul a devenit un exemplu de manual pentru modul în care resursele unei comunități sunt irosite pe „floricele și iarbă” la prețuri de lux, în timp ce infrastructura critică rămâne la mila unor contracte de cumetrie. Este timpul ca instituțiile statului, în special DNA, să analizeze cum o localitate mică a ajuns să plătească facturi de metropolă pentru servicii care, în realitate, costă de opt ori mai puțin