Scandalul Abuzurilor din Centrele DGASPC Mureș: O Rețea Complexă de Corupție și Abuzuri asupra Copiilor
După evenimentele șocante de la sfârșitul anului 2024, când primarul Soos a fost reținut în urma unor acuzații de corupție, anul 2025 a început cu un nou scandal de proporții care vizează protecția copiilor vulnerabili din România. Este al doilea mare scandal care lovește instituțiile de protecție a copilului, după cazul de la Bărdești, cunoscut sub denumirea „Azilul Groazei”, în care abuzurile asupra persoanelor vulnerabile au fost prezentate publicului în imagini cutremurătoare.
În data de 11 ianuarie 2025, o echipă de control a Centrului de Resurse Juridice (CRJ) București a efectuat o descindere inopinantă în patru centre de plasament din Târgu Mureș, aflate sub autoritatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Mureș. Aici erau cazate 61 dintre cei 63 de copii cu afecțiuni neuromotorii, cu vârste între 3 și 7 ani. Imaginile și filmările difuzate ulterior au revoltat întreaga opinie publică: copii scheletici, deshidratați, infometați și imobilizați la pat, privați de îngrijire medicală și proceduri kinetoterapeutice, ținuți în condiții mizere, în depozite insalubre cu pereți mucegăiți, fără acces la grupuri sanitare și fără alimente și medicamente corespunzătoare. Aceste scene inacceptabile au fost comparate cu condițiile din lagărele de exterminare naziste, unde copii erau victime ale experimentelor crude.
Cum este posibil ca în mileniul trei asemenea atrocități să se petreacă?
Întrebarea care revine obsesiv este: cum este posibil ca asemenea atrocități să aibă loc într-o țară membră a Uniunii Europene, în mileniul trei? Și, mai grav, cum este posibil ca persoanele responsabile pentru această tragedie să nu fie arestate? În loc să răspundă acestor întrebări, persoanele responsabile de conducerea DGASPC Mureș – Miklea Hajnal Katalin și Deak Elida – au evitat orice explicație clară. Mai mult, se pare că întreaga conducere a instituției este implicată într-o rețea complexă de infracțiuni, iar Peter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, este și el acuzat de implicare, având rolul de a numi persoanele din funcțiile de conducere și de a aproba salariile acestora.
Declarațiile de avere ale celor două directoare: întrebări fără răspuns
În urma scandalului, s-au făcut publice declarațiile de avere ale celor două directoare ale DGASPC Mureș, Miklea Hajnal Katalin și Deak Elida, care ridică noi semne de întrebare cu privire la transparența și gestionarea fondurilor publice.
Declarația de avere Miklea Hajnal Katalin (20 martie 2022)
Miklea Hajnal Katalin, directorul general al DGASPC Mureș, a declarat în 2022 că deține două terenuri intravilane în Sâncraiu de Mureș, achiziționate în 2016 și 2021, un apartament de 98 mp în Târgu Mureș și o casă de locuit de 136 mp în Sâncraiu de Mureș, achiziționată în 2016. Venitul său din anul 2021 a fost de 110.000 lei. În mod surprinzător, Miklea nu a declarat voucherele de vacanță și tichetele de masă, un detaliu important ce ar trebui să fie specificat conform legii.
Soțul său, Miklea Istvan, a realizat venituri din două surse: un salariu de la Primăria Sâncraiu de Mureș, de 46.763 lei, și un salariu de la SC Genetik Plus SRL Târgu Mureș, de 4.584 lei în 2021.
Declarația de avere Deak Elida (16 martie 2022)
Deak Elida, directorul adjunct al DGASPC Mureș, a declarat un apartament de 37 mp, cumpărat în 2010, și un autoturism Citroen, achiziționat tot în 2010. Venitul său din 2021 a fost de 121.420 lei, mai mare decât cel al directoarei Miklea. De asemenea, Deak nu a declarat voucherele de vacanță și tichetele de masă.
În declarația sa de interese, Deak Elida menționează că este membră a Asociației SOCIAS SANS FRONTIERES, dar fără a înregistra venituri din această activitate. De asemenea, este membră a Colegiului Psihologilor și specialist în cadrul Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională AADULȚILOR MUREȘ, pentru care lucrează „pro-bono”.
Este important de subliniat că ambele directoare, Miklea Hajnal Katalin și Deak Elida, au copii proprii, ceea ce ridică și mai multe întrebări legate de responsabilitatea lor în gestionarea instituției care trebuia să protejeze acești copii vulnerabili.
Peter Ferenc – un nume asociat corupției și abuzurilor
Un alt personaj implicat în acest scandal este Peter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, despre care se spune că ar fi sprijinit numirea celor două directoare, Miklea Hajnal Katalin și Deak Elida, în funcțiile de conducere ale DGASPC Mureș. De asemenea, Ferenc ar fi implicat în gestionarea fondurilor publice alocate DGASPC Mureș și, conform acuzațiilor, ar fi aprobat salariile celor din conducerea instituției, fără a verifica modul în care erau cheltuiți acești bani.
În ciuda imaginii groaznice a celor patru centre de plasament din Târgu Mureș, Peter Ferenc a încercat să minimalizeze gravitatea situației, afirmând cinic că „centrele nu sunt hoteluri de patru stele”, continuând să susțină că totul funcționează normal.
Traficul de minori și implicarea ONG-urilor în afaceri murdare
Dincolo de abuzurile fizice și emoționale descoperite în centrele de plasament, există și acuzații grave legate de implicarea unor ONG-uri nelegale în traficul de minori. Conform unor surse, rețele de trafic de copii au fost protejate și susținute de persoane influente, inclusiv judecători, care ar fi permis activitatea acestor organizații sub pretextul protecției sociale. Începând din 1992, anual dispar mii de copii din România, iar aceste organizații ar fi implicate în traficarea lor pentru adopții internaționale sau pentru alte scopuri criminale, precum exploatarea sexuală sau traficul de organe.
Implicarea autorităților și perspectiva justiției
Un punct esențial în acest scandal este atitudinea autorităților, în special a celor de la IPJ Mureș. Constantin Mihalache, inspectorul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mureș, se află în centrul criticilor, iar soția sa a declarat în ziarul „Ziarul de Vâlcea” că Mihalache ar fi fost implicat în acțiuni imorale, ceea ce pune sub semnul întrebării obiectivitatea și eficiența anchetelor derulate sub conducerea acestuia. În ciuda gravității acuzațiilor și a imaginii șocante prezentate de CRJ, IPJ Mureș nu pare să se implice activ în investigarea abuzurilor din centrele de plasament, lăsând astfel impresia că cercetările sunt blocate la un nivel superior.
De asemenea, Mihalache este acuzat că a condus cercetările pe linia moartă, pentru a-și proteja propriile interese și pe cele ale rețelelor de corupție din județ. Acest comportament ridică întrebări legate de integritatea și profesionalismul IPJ Mureș, într-un moment în care cetățenii se așteaptă ca instituțiile statului să protejeze copiii vulnerabili și să ia măsuri decisive împotriva celor responsabili de abuzuri
Pentru o perspectivă mai amplă asupra activității lui Constantin Mihalache, comandantul Poliției Mures, a fost publicată o declarație a soției acestuia în ziarul „Ziarul de Vâlcea”, care susține că Mihalache ar fi fost implicat în acțiuni imorale. Detalii pot fi citite în articolul din „Ziarul de Vâlcea” din februarie 2020: link articol.
.
Ce vor face autoritățile?
În fața acestui tablou al abuzurilor și al corupției, întrebarea rămâne: ce vor face autoritățile? Ce va face DIICOT-ul, care până acum a pătruns doar superficial în investigații de amploare? Ce va face Rareș Achiriloaie, președintele Corpului de Control al ANPDCA, care a promis că va trimite echipe de inspectori pentru a verifica centrele de plasament, având în vedere gravitatea situației? Este evident că, în fața unor astfel de acuzații, măsurile autorităților trebuie să fie ferme și să implice investigarea corectă a acestor fapte.
Scandalul din centrele DGASPC Mureș este doar un exemplu dintr-o rețea mult mai largă de corupție și abuzuri care afectează mii de copii vulnerabili din România. Este esențial ca aceste abuzuri să fie investigate temeinic și ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere pentru faptele lor.
Aceste lucruri se întâmplă din pricina corupției care se aflâ în majoritatea DGASPC-urilor din țara noastră deoarece toate funcțiile sunt ocupate doar politic și nu prin examene. Atunci când vine în funcție o persoană competentă cum s-a întâmplat și la DGASPC sect.2, București, în persoana dnei Sanda Rușanu ex.Drector general, este discreditată,blamată și înlăturată tocmai de către cei care au fost prinși de dumneaei cu diverse nereguli. Nu este normal să se continue cu astfel de lucruri.
Așa se întâmplă când directorii sunt corupți, neimplicaț și susținuți politic ,la DGASPC sector 2 pentru o perioadă scurtă de timp am avut o doamnă director general pe numele dânsei Rușanu Sanda care era implicată , corectă și cinstită dar a fost demisă tocmai prin minciunile celor corupți.