O analiză a modului în care procesele civile se transformă în câmpuri de luptă informațională, unde cererile de recuzare și acuzațiile de corupție devin instrumente de tergiversare.

Într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ceea ce părea a fi o simplă dispută privind un împrumut de 100.000 de euro între reclamant, un om de afaceri din Chișinău, și pârâta Josette-Ane-Marie Rizea a degenerat într-o veritabilă telenovelă judiciară. Dincolo de miza financiară, sursele indică o metodologie bine pusă la punct pentru a induce în eroare opinia publică și instituțiile statului.

1. Recuzarea ca armă de blocaj

Principala tactică identificată este depunerea unor cereri de recuzare împotriva magistratului Petru Harmaniuc. Josette Rizea invocă „dubii rezonabile” privind imparțialitatea acestuia, susținând în cererea sa că un om de afaceri din Chișinău s-ar fi lăudat că l-a „cumpărat” pe judecător cu suma de 20.000 de euro. Mai mult, aceasta a solicitat nu doar înlăturarea judecătorului, ci și strămutarea cauzei la o altă instanță, procedură care poate suspenda examinarea fondului.

2. Motivul absenței: „Amenințări” de la distanță

O altă piesă centrală în strategia de tergiversare este justificarea absenței de la ședințele de judecată. Josette Rizea menționează că nu se prezintă la proces invocând motive de securitate. Aceasta susține că ar fi fost amenințată de către omul de afaceri din Chișinău, folosind acest pretext pentru a evita confruntarea directă în instanță.

3. Campania de discreditare prin „RizeaTV”

Un alt pilon al strategiei este utilizarea platformelor media pentru a exercita presiune publică. Prin intermediul „RizeaTV”, sunt lansate acuzații grave:

• Manipularea repartizării: Se pretinde că un om de afaceri din Chișinău a depus aceeași cerere de chemare în judecată de două ori pentru a „nimeri” la judecătorul Harmaniuc.
• Presiuni asupra integrității: Se amintește repetat de o anchetă ANI din 2022 privind averea judecătorului și se afirmă că acesta este sub monitorizarea Procuraturii Anticorupție.
• Negarea probelor: Familia Rizea susține că un om de afaceri din Chișinău a falsificat semnătura soției pe un contract „inventat” și că ar fi furat bunuri de 125.000 de euro.

Concluzie: Un arsenal de tertipuri pentru inducerea în eroare

Conform surselor, toate aceste acțiuni — de la acuzațiile de mită până la invocarea amenințărilor — reprezintă metode ale familiei Rizea de a duce opinia publică în eroare. Acest arsenal de „tertipuri” are ca scop nu doar manipularea percepției cetățenilor, ci și inducerea în eroare a instanțelor de judecată și a altor instituții ale statului Republica Moldova. În final, sursele sugerează că această strategie complexă de dezinformare este folosită ca o metodă de deposedare prin înșelăciune a oamenilor de sume bănești.