GRAZ, AUSTRIA – Comunitatea de români din diaspora este în stare de șoc după evenimentele petrecute pe data de 1 mai, când ceea ce trebuia să fie „cel mai mare festival din diaspora” s-a transformat într-o escrocherie monumentală. Organizatorul evenimentului, identificat în surse sub numele de Saulea Ionuț (menționat de martori și ca Ionuț Saulea), este acuzat că a fugit cu toate încasările festivalului, lăsând în urmă o pagubă estimată la sute de mii de euro, artiști de renume umiliți și furnizori aduși în pragul disperării.

Arhitectura unei fraude: Promisiuni deșarte și control total

Planul pentru Festivalul „Colț de Românie” a fost promovat agresiv prin intermediul rețelelor de socializare, unde Saulea Ionuț s-a prezentat drept singurul reprezentant și garant al bunei desfășurări a evenimentului. Acesta a afișat o siguranță de sine ieșită din comun, susținând public că a rezolvat personal toată „hârțăugăria” administrativă, de la aprobările pompierilor și poliției până la serviciile de salvare.

Pentru a maximiza controlul asupra fluxului de bani, Saulea Ionuț a impus ca achiziția biletelor să se facă prin canale directe, punând la dispoziție numărul său privat de telefon (0043 664 99 73 7001) atât pentru vânzările online, cât și pentru cele fizice. Prețurile au fost stabilite la un nivel premium: 100€ pentru un bilet întreg, 50€ pentru copiii între 12 și 16 ani, în timp ce biletele VIP au ajuns la uriașa sumă de 300€. Organizatorul miza pe un „sold out” de aproximativ 2000 de persoane, ceea ce ar fi însemnat încasări brute de ordinul sutelor de mii de euro doar din accesul publicului.

De la „Safe Fabric” la „Lagăr”: Condiții inumane pentru publicul plătitor

Deși locația anunțată, Safe Fabric din Graz, promitea o experiență festivă, participanții au descris realitatea din teren ca fiind similară cu un „lagăr”. În ciuda faptului că oamenii au plătit 100 de euro pe bilet, organizarea a fost deplorabilă. Martorii au raportat că pe mesele românilor, în loc de bucate alese, s-au găsit doar cartofi și castraveți, o bătaie de joc la adresa celor care au venit să petreacă „românește”.

Atmosfera a fost departe de promisiunile de pe YouTube, unde Saulea Ionuț garanta că festivalul va fi filmat integral de la ora 10 dimineața până la 4 dimineața a doua zi pentru a fi văzut de toată lumea. În schimb, publicul a asistat la un colaps organizatoric unde respectul față de plătitor a lipsit cu desăvârșire.

Umilința artiștilor: 15 nume mari lăsate fără niciun ban

Cea mai răsunătoare parte a scandalului este legată de tratamentul aplicat celor aproximativ 15 artiști care au acceptat invitația de a cânta la Graz. Aceștia au călătorit mii de kilometri, mulți venind cu formații complete și echipamente grele, doar pentru a fi „arși” la finalul serii. Printre cei păgubiți se numără:

• Pepe: Artistul a venit însoțit de toată formația sa, suportând efortul logistic și financiar al deplasării, fără a primi în final onorariul cuvenit.
• Romică Țociu și Cornel Palade: Veteranii scenei românești au fost protagoniștii unor momente tensionate în culise. Martorii descriu cum Romică Țociu, cuprins de o furie neagră, a blestemat ziua în care a acceptat să vină și a dat cu o chitară de pământ în semn de revoltă.
• Axinte (Florin Petrescu): Situația acestuia a fost catalogată drept tragică. În timp ce restul echipei dormea pe unde putea după 13 ore de stat în picioare, Axinte a rămas singur la masă până la ora 4:30 dimineața, sperând în zadar că organizatorul va apărea cu banii.
• Giulia, Lucian LG și Prințesa de Aur: Acești artiști, alături de trupele lor, au așteptat ore în șir fără a primi niciun „mal” (ban).
• Narcisa, Cristian Anarfel și Perversul: Toți aceștia au căzut victime aceleiași scheme, fiind lăsați fără remunerarea promisă în ciuda faptului că și-au respectat angajamentele față de public.

Martorii subliniază că organizatorul „a făcut-o dinadins”, chemând nume mari precum cele menționate fără a avea nicio intenție reală de a acoperi costurile.

„Frăția Ceaunelor” și violența culiselor: Amenințări cu cuțitul

Un aspect deosebit de grav al serii a fost conflictul cu furnizorii de catering. Membrii echipei „Frăția Ceaunelor”, recunoscuți pentru serviciile lor, au realizat că munca lor nu va fi plătită. Situația a degenerat rapid într-o confruntare violentă.

Conform transcrierilor, membrii de la Frăția Ceaunelor au recurs la gesturi disperate: aceștia „au sărit să-l taie” pe organizator, fiind scoase cuțitele chiar și în prezența soției lui Saul Ionuț. Tensiunea a fost atât de mare încât martorii au descris scenele ca fiind desprinse dintr-un film despre „petreceri pintenești”. Mai mult, se menționează că aceștia ar fi fost chiar opriți prin vamă în încercarea de a-și recupera prejudiciul.

Dispariția lui Saulea Ionuț și implicarea firmei „Luxury One Autodet”

În timp ce artiștii și furnizorii se aflau în stare de revoltă, Saulea Ionuț a pus în aplicare planul final: evadarea. După ce s-a asigurat că a încasat banii de la cele 2000 de persoane așteptate, acesta a dispărut fără urmă, lăsând în urmă o armată de oameni păgubiți și un scandal care pătează imaginea românilor în Austria.

În legătură cu firma Luxury One Autodet, deși este menționată în diverse cercuri de discuție, sursele oficiale ale evenimentului și materialele video de promovare îl indică pe Saulea Ionuț ca fiind singurul responsabil și „reprezentantul” oficial al festivalului. Orice legătură juridică cu respectiva firmă rămâne să fie investigată de autoritățile competente, deoarece documentele actuale se concentrează pe figura sa centrală în organizare.

Concluzii: O lecție amară pentru diaspora

Incidentul de la Graz rămâne o „pată pe obrazul comunității”. Saulea Ionuț este descris de cei care l-au cunoscut la eveniment drept un „jeg” și un „nenorocit” care și-a bătut joc de munca unor oameni care au parcurs mii de kilometri pentru a aduce o bucurie diasporei.

În timp ce unii artiști au încercat să rămână cu „partea bună a lucrurilor”, majoritatea sunt hotărâți să nu lase lucrurile așa. Paguba nu este doar financiară (100€ de persoană, mii de euro pentru fiecare artist), ci și una de încredere. Festivalul „Colț de Românie” va rămâne în istoria recentă a diasporei nu ca o sărbătoare, ci ca o lecție dură despre cum promisiunile poleite pot ascunde o escrocherie calculată la rece.