Într-o perioadă în care antreprenorii români caută cu disperare resurse pentru a-și dezvolta micile afaceri, a apărut o industrie paralelă, cinică și bine organizată: cea a „consultanței” frauduloase. Mărturia Ioanei, o fostă angajată a firmei Send International, scoate la iveală un mecanism de exploatare a bunei-credințe, în care visul de a obține finanțare nerambursabilă este transformat într-un coșmar financiar. Articolul de față analizează cum funcționează acest sistem bazat pe minciună, presiune psihologică și contracte-capcană.
Recrutare fără competență, doar pentru manipulare
Primul semn de alarmă al acestei afaceri este procesul de selecție al personalului. Deși domeniul fondurilor europene este unul tehnic și extrem de riguros, firma condusă de Remus Octavian (menționat ca Rem Stocan în surse) nu caută experți. Ioana relatează că a fost angajată fără a avea vreo experiență în domeniu; singura sa interacțiune cu fondurile fusese un tractor cumpărat de părinții ei la țară.
În loc de training tehnic, „consultanții” primesc o agendă cu notițe și o stenogramă. Rolul lor nu este să ofere soluții de finanțare, ci să funcționeze ca un call-center agresiv. Aceștia sunt instruiți să nu accepte un „nu” drept răspuns și să forțeze dialogul chiar și atunci când potențialul client refuză explicit colaborarea. Practic, „consultanța” nu există; există doar o mașinărie de vânzări care livrează promisiuni deșarte.
Promisiunea „100% aprobare” și programele-fantomă
Pentru a convinge oamenii să plătească, angajații sunt obligați să mintă sistematic. Se promite că orice tip de afacere – de la brutării la vulcanizări sau ateliere auto – va primi finanțare cu o șansă de succes de 100%. În realitate, acesta este un absurd logic în domeniul fondurilor europene, unde eligibilitatea și punctajul sunt criterii stricte.
Mai grav este faptul că firma vinde programe care nu sunt deschise sau care nu au mai existat de decenii. În timp ce Startup Nation sau DR36 aveau o urmă de actualitate, alte programe precum „IMM Inovare”, „Femeia Antreprenor” sau „România TechNation” erau folosite ca momeală, chiar dacă unele nu se mai deschiseseră de 25 de ani. Angajații erau forțați să le prezinte ca fiind iminente, mințind clienții cu privire la datele de lansare pentru a le smulge semnătura pe contract.
Capcana avansului și contractele „blindate”
Obiectivul final al firmei este obținerea avansului. Odată ce banii au fost încasați, interesul pentru client dispare complet. „Ai plătit, te-ai dus… eu ți-am vândut chestia asta, m-am spălat pe mâini, mi-am luat banii și am plecat acasă”, descrie fosta angajată mentalitatea cinică din interiorul organizației.
Clienții păgubiți care încearcă să își recupereze banii se lovesc de un zid legal. Contractele sunt concepute special pentru a fi „atât de bine scrise” încât returnarea avansului să fie imposibilă, indiferent dacă serviciul promis a fost sau nu prestat. Este o formă de „țeapă legalizată” unde consultanța este doar un paravan pentru colectarea unor sume de bani sub pretexte false.
O cultură a foametei și a amoralității
Mecanismul de fraudare nu se oprește la clienți; el se extinde și asupra propriilor angajați. Firma cultivă o atmosferă de tip „ori mănânci tu, ori mănâncă ceilalți”, încurajând angajații să ignore moralitatea pentru supraviețuire. Totuși, nici măcar această complicitate la minciună nu le garantează angajaților un venit. Ioana mărturisește că, după ce a fost obligată să mintă zilnic sute de oameni, nici măcar nu și-a primit salariul, firma având restanțe financiare masive față de personal.
Concluzie: Un avertisment necesar
Cazul acestei firme de consultanță este un semnal de alarmă pentru oricine dorește să acceseze fonduri europene. Atunci când o firmă promite aprobare garantată, insistă pentru un avans înainte de a verifica eligibilitatea reală și folosește tehnici de vânzare agresive, este aproape cert vorba despre o escrocherie.
Mărturia Ioanei, care în final a ales să avertizeze un client să nu semneze un contract păgubos, deși acest lucru îi periclita locul de muncă, arată dimensiunea umană a acestei drame. În spatele cifrelor și al programelor cu nume pompoase se află oameni care și-au investit economiile de o viață în speranța unui viitor mai bun, doar pentru a alimenta conturile unor „consultanți” care dispar cu banii la prima ocazie. Singura apărare împotriva unor astfel de prădători rămâne informarea riguroasă și refuzul de a crede în miracole financiare vândute la telefon.
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
