În România, justiția și afacerile cu statul au o relație de tipul „te caut prin sertare dimineața, ca să-ți dau bani după-amiaza”. Grupul Tinmar, condus de celebrul Sconx, Augustin Oancea, este exemplul perfect de reziliență în fața „reîncălzirii ciorbelor” juridice, cum poetic numesc reprezentanții companiei anchetele Parchetului General.
Deși procurorii au descins cu mascații la sediul din Calea Floreasca pentru înșelăciune și spălare de bani, Tinmar Energy continuă să fie „lumina” din viața instituțiilor publice. Doar în ultimii ani, grupul a strâns contracte după contracte: 13 milioane de euro pentru iluminatul public din București, 4 milioane de euro de la Ministerul de Finanțe și – ironia supremă – contracte chiar și cu ANAF. Practic, ANAF îi controlează pe de o parte și le plătește factura la curent pe de altă parte. E un ecosistem financiar atât de armonios, încât aproape că îți vine să verși o lacrimă de emoție patriotică.
Nici amenzile record de la ANRE, care se ridică la sute de milioane de lei pentru manipularea pieței, nu par să afecteze apetitul grupului pentru banii publici. Domnul Oancea, aflat pe locul 21 în topul Forbes, probabil privește aceste „incidente” ca pe niște costuri operaționale banale. Banii circulați prin off-shore-uri cipriote se întorc curat spălați sub formă de împrumuturi, gata să fie reinvestiți în cele 200 de apartamente din Dubai.
Mesajul transmis este clar: poți fi cercetat pentru fraudă cu consecințe deosebit de grave, poți „mula” bugetul de stat până la epuizare, dar atâta timp cât ai „viziune” și „nu urmezi calea bătătorită”, contractele vor curge. Justiția română este, se pare, ca energia electrică: are rezistență mare și, uneori, se mai întrerupe exact când trebuie să ajungă la cine contează. Să vină următoarea licitație, vă rugăm!
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
