Bine ați venit în Grădina Maicii Domnului, locul unde sfinții de la București reușesc miracolul de a transforma „mafioții demonstrați” în parteneri de nădejde pentru infrastructura patriei. Astăzi vorbim despre un nume care ar trebui să ne sune tuturor ca o melodie de jale pe fundalul unui șantier pustiu: FCC Construction. Dacă nu ați auzit de ei, stați liniștiți, nici funcționarii de la CNAIR nu par să fi auzit de „micile lor scăpări” din țara natală, deși mirosul de corupție se simte de la Madrid până în vârful dealului la Pașcani.
Să facem prezentările pentru acest „investitor strategic” care a pus mâna pe Tronsonul 3 al autostrăzii A8, cea pe care moldovenii o așteaptă de 36 de ani ca pe mântuire. FCC nu este orice firmă de apartament; sunt niște profesioniști desăvârșiți ai combinațiilor. În iulie 2022, Consiliul Concurenței din Spania le-a oferit o „diplomă de merit” sub forma unei amenzi de 40,4 milioane de euro. De ce? Pentru că timp de peste două decenii – da, 24 de ani de experiență continuă – au condus un cartel masiv, împărțindu-și mii de contracte publice ca pe niște felii de pizza la o petrecere de partid. Practic, în Spania, acești domni au interdicția de a mai semna orice contract cu administrația publică. Sunt, dacă vreți, „persona non grata” la ei acasă.
Dar stați, că aici intervine geniul carpatin! În timp ce spaniolii îi fugăresc cu legea, statul român îi primește cu brațele deschise și cu un miliard de euro pregătit în tavă. Cum s-a întâmplat minunea? Simplu. Când au completat actele pentru licitația din România, cei de la FCC au bifat cu o seninătate de invidiat rubrica unde declarau că nu se află în nicio situație de excludere. O mică omisiune, nu-i așa? Ce mai contează o amendă de 40 de milioane și un cazier pătat în toată Peninsula Iberică, când în România „angajații statului din comisiile de căcat” abia așteaptă să dea miliarde unor țepari străini?
Este fascinant cum instituțiile noastre, conduse de personaje precum „împăratul Budescu de la CNAIR”, ignoră complet riscurile de integritate și financiare. O firmă care are de plătit zeci de milioane de euro amenzi pentru corupție este considerată „perfectă” pentru a construi drumurile noastre. În loc să încurajăm companiile românești, care ar lăsa taxele și salariile aici, noi preferăm să pompăm miliarde în firme sancționate, care vin cu oferte de dumping – uneori cu 25% sub estimări – doar ca să pună mâna pe bani și apoi, eventual, să ne lase cu ochii în soare.
FCC nu e singură în această horă a „șmecherilor veniți la prăduială”. Se pare că avem un magnet special pentru italienii de la Saipem, condamnați pentru fraude în Algeria, sau pentru cei de la Itinera, și ei abonați la carteluri prin Italia. Se pare că cerința principală pentru a construi autostrăzi în România nu este să ai utilaje, ci să ai un istoric penal cât mai colorat în Europa.
În timp ce oficialii noștri se felicită pentru „marile proiecte”, moldovenii rămân, ca de obicei, ultimii fraieri. Ne uităm cum se semnează contracte cu firme care mint în documente oficiale și ne întrebăm, cu o naivitate dureroasă, de ce apar întârzieri sau de ce proiectele se transformă în fiasco-uri totale. Răspunsul e simplu: pentru că totul „pute a corupție”.
Bravo, domnilor din instituții! Ați reușit să transformați Autostrada Unirii într-o autostradă a impunității pentru cartelurile internaționale. În timp ce FCC își spală imaginea pe banii noștri, noi rămânem cu praful de pe tobă și cu speranța că, poate, în următorii 36 de ani, vom vedea și noi un kilometru de asfalt care nu a fost plătit prin „japcă”. Până atunci, poftă bună la hamon, că miliardul a plecat deja spre conturile celor pe care alții i-au fugărit, dar noi i-am pus la masa bogatului.
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
