Sub fațada respectabilă a unei instituții de utilitate publică, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) pare să fi dezvoltat o arhitectură financiară paralelă, demnă de un fond de investiții de tip hedge-fund. Analiza documentelor oficiale depuse la ANAF și Ministerul Finanțelor scoate la iveală o realitate șocantă: o discrepanță uriașă între bugetele „austere” prezentate membrilor și muntele de bani care se adună, în secret, în conturile instituției.
Strategia „Paravan”: Arta de a minți prin cifre
Cea mai insidioasă metodă de operare a conducerii CECCAR este așa-numita strategie „paravan”. An de an, în cadrul adunărilor generale, membrilor li se prezintă un buget de criză, sugerând că instituția abia supraviețuiește. Această subestimare sistematică nu este o eroare de calcul, ci o politică deliberată de a ascunde profiturile reale pentru a evita presiunea de a scădea cotizațiile anuale obligatorii.
Cifrele sunt fără drept de apel: în anul 2017, s-a prognozat un profit modest de aproximativ 441.000 lei, dar realitatea a arătat un excedent de peste 10,5 milioane lei – o „eroare” de 24 de ori mai mare. În 2020, anul pandemiei, în timp ce contabilii de rând se prăbușeau sub povara muncii, conducerea anticipa un profit simbolic, pentru ca la final să raporteze în bilanț 14,6 milioane lei. Recordul a fost atins în 2024, când un profit estimat de sub un milion de lei s-a transformat într-un excedent astronomic de 38 milioane lei, depășind prognoza de 41 de ori.
Misterul celor 31 de milioane de euro „invizibile”
Unde dispar acești bani care nu sunt niciodată discutați în faza de proiect bugetar? Analiza bilanțului pe anul 2024 relevă o anomalie contabilă colosală: CECCAR a declarat active circulante totale de peste 170 milioane lei. Cu toate acestea, elementele vizibile – stocurile, creanțele și banii din bănci sau casierie – însumează doar 13,3 milioane lei.
Există o diferență neexplicată de peste 157 milioane lei (aproximativ 31 milioane euro) care sunt parcați într-o „zonă gri” a bilanțului. Acești bani nu se află în depozite bancare sigure, ci sunt plasați în instrumente financiare volatile: portofolii de acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții. Practic, cotizațiile contabililor români au fost transformate într-o masă de manevră speculativă, gestionată departe de ochii bazei de membri.
Infrastructura globală de tranzacționare și codul LEI
Faptul că CECCAR nu mai este de mult o simplă asociație profesională este demonstrat de menținerea activă, încă din 2019, a unui cod LEI (Legal Entity Identifier). Acest „CNP financiar global” este obligatoriu exclusiv pentru entitățile care efectuează tranzacții pe piețele de capital. De ce are nevoie o instituție care eliberează vize pentru contabili de acces direct pe bursele de valori?.
Răspunsul pare să se afle în jocul de „ping-pong” financiar practicat de conducere. Între anii 2024 și 2025, o sumă colosală de aproape 100 milioane lei a fost mutată brusc între activele imobilizate și cele circulante. Această dinamică este complet atipică pentru un organism non-profit și ridică suspiciuni grave de conflict de interese.
Suspiciunea de „măcinare” a banilor prin comisioane
Gestionarea unui portofoliu de sute de milioane de lei implică intermediari: brokeri, firme de consultanță și avocați. Fiecare tranzacție generează comisioane. Apare astfel suspiciunea unei scheme de tip „churning” (tranzacționare excesivă), unde scopul nu este profitul CECCAR, ci generarea de comisioane pentru firmele private agreate. Într-un astfel de scenariu, banii contabililor pot fi „măcinați” legal sub formă de cheltuieli cu serviciile bancare, chiar dacă tranzacțiile sunt în pierdere, în timp ce averea netă a instituției a explodat, dublându-se de la 140 milioane lei în 2016 la 347 milioane lei în 2025.
Concluzie: Un „stat în stat” fără responsabilitate
CECCAR s-a transformat dintr-un sprijin pentru profesie într-o pușculiță de capital speculativ, administrată în secret de o mână de oameni care refuză să dea socoteală membrilor. În timp ce membrii plătesc taxe pentru cursuri și vize, conducerea rulează zeci de milioane de euro pe piețele de capital sub protecția opacității bugetare. Este timpul ca această arhitectură financiară paralelă să fie scoasă la lumină, iar banii „invizibili” să se întoarcă în serviciul real al profesiei de contabil.
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
