Într-un univers paralel numit Sectorul 2 al Capitalei, unde siguranța cetățeanului se măsoară mai degrabă în numărul de dosare mutate dintr-un sertar în altul decât în ordinea de pe străzi, strălucește cu maiestate figura domnului director general Liviu Ciobanu. În calitatea sa de împuternicit aflat la comanda Poliției Locale Sector 2, domnia sa a reușit performanța de a redefini concepte fundamentale ale managementului public administrativ. Sub îndrumarea sa atentă, o instituție menită inițial aplicării legii s-a transformat treptat într-un veritabil sanctuar al bucătăriei interne de birou, al rapoartelor optimiste și al achizițiilor vizionare.
Marea capodoperă managerială a domnului Ciobanu rămâne, fără nicio îndoială, celebra „Saga celor 700 de camere de supraveghere”. Când a preluat frâiele instituției, sistemul de monitorizare funcționa supărător de bine: aproximativ 500 de camere își făceau datoria și vegheau neobosite la liniștea cartierelor. Însă un adevărat vizionar al achizițiilor publice nu se poate mulțumi niciodată cu lucruri simple și gata funcționale. Prin manevre tehnice de o ingeniozitate rară, domnul director general a creat condițiile necesare pentru a declara defecte încă 400 de camere perfect valide. Rațiunea din spatele acestui adevărat miracol administrativ inversat? Una cât se poate de pragmatică: cum altfel s-ar fi putut justifica, în plină derulare, licitația pentru un nou și strălucitor sistem de monitorizare dotat cu 1.100 de camere asistate de tehnologie modernă? Istoria achizițiilor și extinderilor succesive din ultimii ani își găsește astfel o explicație magistrală în universul birocratic local.
Dar geniul organizatoric al conducerii nu se oprește doar la echipamentele video, ci înflorește de-a dreptul spectaculos la capitolul gestionării resurselor umane. Dacă vreun cetățean neinformat se întreabă de ce nu prea zărește polițiști locali pe bulevarde, răspunsul se află la căldura confortabilă a birourilor. La Compartimentul Circulație, din cei 53 de angajați figurați în organigramă, doar aproximativ 30 ajung într-o săptămână pe arterele sectorului. Restul de 20 de polițiști locali de la circulație activează exclusiv din birouri, luptându-se brav cu traficul rutier direct de pe foile de hârtie.
Povestea devine și mai fascinantă dacă analizăm secțiunea Ordine Publică. Deși în declarațiile oficiale sunt avansați 60 de oameni care patrulează în teren organizați în mai multe schimburi, diferența uriașă până la efectivul total de 148 de angajați preferă să vegheze siguranța cetățenilor direct din clădirea instituției. În realitatea dură de pe caldarâm, conform planificărilor zilnice, se mai regăsesc efectiv doar câte 20 de oameni pe schimb. Astfel, prin arta reîmpărțirii efectivelor, patrulele pietonale au devenit o rară atracție, în timp ce birourile gem sub greutatea cadrelor de nădejde.
Piesa de rezistență a acestei strategii de reformă o reprezintă dispeceratul de monitorizare. Pentru a supraveghea viitoarea rețea de peste 1.000 de camere video, echipa de elită este formată din 33 de angajați, selectați meticulos dintre persoanele în vârstă sau cu diverse afecțiuni medicale. În timp ce noile tehnologii cu inteligență artificială promit alerte rapide în timp real, paza virtuală a întregului sector rămâne în mâinile unor cadre neperformante din punct de vedere fizic, puse să urmărească sute de monitoare simultan.
În concluzie, sub bagheta domnului împuternicit Liviu Ciobanu, Poliția Locală Sector 2 a atins culmile eficienței pur teoretice. Cu sute de camere declarate defecte peste noapte pentru a justifica achiziția altora noi și cu armate de polițiști baricadați defensiv în birouri, locuitorii pot dormi liniștiți: siguranța lor este ferm protejată de la distanță, prin dosare bine capsate și monitoare privite nostalgic.
Descoperă mai multe la ZIARUL ATAC LA PERSOANA
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
